Cercetările ultimilor ani au evidenţiat efectul pozitiv al alăptatului pentru mamă şi copil. Astfel, la sugarii care au fost hrăniţi la sân s-a observat un risc mai scăzut pentru o serie de boli şi afecţiuni în primii ani de viaţă, cum ar fi otita medie, infecţiile respiratorii, dermatitele, gastroenteritele, sindromul morţii infantile subite sau obezitatea. La mame, alăptatul este asociat cu scăderea riscului de diabet zaharat de tip 2, cancer ovarian sau cancer de sân.

Efectul cel mai benefic asupra sănătăţii mamei şi copilului îl are alăptatul integral, care presupune hrănirea exclusivă a sugarului la sân în primele luni de viaţă. Hrana bebeluşului constă numai din laptele matern şi niciun alt tip de lichide sau hrană solidă, cu excepţia vitaminelor, a mineralelor sau a altor medicamente. În USA, datele strânse referitor la iniţierea şi durata alăptatului la copiii născuţi între anii 2000 – 2004 arată că:

• 30,5% dintre sugari au fost alăptaţi integral până la vârsta de 3 luni şi
• doar 11,3% dintre sugari au fost alăptaţi integral până la vârsta de 6 luni.

O rată redusă a alăptatului s-a observat în familiile cu statut social scăzut, precum şi în cazul bebeluşilor cu mame necăsătorite, respectiv fără partener. O şansă mai bună să fie hrăniţi exclusiv la sân o au copiii cu mame care provin din mediul urban, au vârste peste 30 de ani, un nivel educaţional ridicat şi o situaţie financiară satisfăcătoare.

Un studiu efectuat în Europa, care compară date culese în 1994 şi 2003, arată o clară tendinţă prin care alăptatul este metoda de hrănire favorizată actual. Astfel, în 1994 durata medie a alăptatului era de 22 de săptămâni (din care 15 săptămâni alăptat integral), pe când în 2003 aceasta crescuse în medie la 31 de săptămâni (din care 17 săptămâni alăptat integral).

În acelaşi studiu european s-a observat o influenţă pozitivă a ambientului din spital asupra numărului de copii hrăniţi exclusiv la sân în primele luni de viaţă. Conform studiului, 42% dintre bebeluşii născuţi în maternităţile baby-friendly au fost hrăniţi exclusiv la sân, comparativ cu 34% în cazul bebeluşilor născuţi în alte maternităţi. Copiii care s-au născut într-o maternitate cu sistem rooming-in şi au fost hrăniţi la sân în funcţie de cerinţă, şi nu după un program fix, încă din maternitate, au fost alăptaţi ulterior pe o perioadă mult mai lungă de timp decât ceilalţi copii (vezi şi articolul „Naşterea. Un nou concept, ROOMING-IN şi avantajele lui“).

În concluzia autorilor, creşterea ratei alăptatului din ultimii ani poate fi interpretată în parte ca o consecinţă a creşterii numărului maternităţilor care oferă o ambianţă pozitivă pentru mamă şi copil, fiind concepute după sistemul rooming-in, în care nou-născutul se bucură de prezenţa mamei imediat după naştere şi pe întrega durată a spitalizării.

Sursă:
Centers for Disease Control and Prevention, MMWR Morb Mortal Wkly Rep. (2007), 56(30), 760-763.
Merten S., Dratva J., Ackermann-Liebrich U. (2005), Pediatrics, 116(5), e702-708.

Din acelaşi capitol, „Alimentaţia sănătoasă“, mai puteţi citi:

  • Pentru copii nu gatiţi cu alcool!
  • Mâncaţi sănătos?
  • Toamna e anotimpul dovlecilor
  • Cât şi ce trebuie să bea sugarii şi copiii
  • Stilul de alimentaţie şi calitatea laptelui matern


    • Tags: , , , , , , , ,