Babycomfort

Greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională

Aceşti nou-născuţi nu au reuşit ca, până la naştere, să atingă parametrii fizici (lungime, greutate, etc.) determinaţi genetic pentru vârsta lor gestaţională, datorită suferinţei cronice intrauterine. Conform acestei definiţii, sunt excluşi nou-năcuţii mici constituţional.
Factorii nongenetici care pot afecta creşterea şi dezvoltarea intrauterină nu sunt de obicei identificaţi înainte de 32 – 34 săptămâni de gestaţie.
Factorii nongenetici sunt reprezentaţi de:
insuficienţa placentară care apare în boli ca: preeclampsia, hipertensiunea arterială primară, boli renale, diabet zaharat, etc.;
involuţia placentei însoţită de postmaturitate;
agenţi infecţioşi, ex: citomegalovirus, virusul rubeolei, sau Toxoplasma gondii;
dependenţa mamei de opiu sau cocaină, consumul de alcool sau fumatul în timpul sarcinii.

Epidemiologie:
În ţările dezvoltate, există o incidenţă de 8,1% a nou-născuţilor cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională din totalul naşterilor.
În ţările în curs de dezvoltare incidenţa variază între 6-30%.

Din totalul copiilor mici la naştere, aproximativ 40% prezintă un risc ridicat de moarte perinatală, alţi 40% din copii sunt mici constituţional sau sunt născuţi prematur (înainte de termen) din motive medicale, restul de 20% sunt mici datorită unor modificări cromozomiale sau ca urmare a acţiunii unor factori din mediu (ex: fetuşi cu trisomie 18, infecţii cu citomegalovirus, sindromul expunerii la alcool al fătului).

Clinic:
În ciuda dimensiunii lor, sugarii cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională au caracteristici fizice (de exemplu, aspectul pielii, cartilajului ureche – se pliaza unic) şi de comportament (de exemplu, vigilenţă, activitate spontană, apetit), similare cu cele ale copiilor de dimensiuni normale fată de vârsta gestaţională.
Dacă limitarea creşterii este cauzată de insuficienţa placentară şi, prin urmare, malnutritie, greutatea copilului este de cel mai frecvent afectată, împreună cu dezvoltarea osoasă. În acest mod, organismul economiseste resursele energetice (hrana) pentru a putea fi utilizate la creşterea si dezvoltarea creierului. Dacă privarea energetică este de lungă durată, apare evidentă cresterea si dezvoltarea asimetrică a copilului. Spre deosebire de sugarii cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională care prezintă cresterea asimetrică, multe boli genetice şi infecţii congenitale provoacă restricţie simetrică de creştere în înălţime, greutate şi circumferinţă a capului. Toate segmentele corpului sunt aproximativ la fel de afectate.

Complicaţii:
Pe termen lung, sugarii cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională nu prezintă complicaţii legate de imaturitate dezvoltării organelor si a sistemelor pe care la prezintă copiii prematuri de dimensiuni similare. Cu toate acestea, si sugarii cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională prezintă risc de asfixiere perinatală, aspiraţie de meconiu şi hipoglicemie.

Prognostic şi tratament:
În cazul în care asfixia la nastere poate fi evitată, prognosticul neurologic este destul de bun. Sugarii cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională datorită existentei unor factori genetici, infecţii congenitale sau utilizarea drogurilor de către mamă au un prognostic mai nefavorabil, în funcţie de diagnosticul fiecărui caz în parte. În situatia în care creşterea intrauterină a fost limitată datorită insuficienţei cronice placentare, o alimentatie adecvată a copilului după nastere poate permite acestor sugari cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională o recuperare a cresterii si dezvoltării fizice în mod remarcabil.

Profilaxia:
Nu există măsuri specifice care pot fi aplicate pentru evitarea aparitiei la sugari a greutătii mici la naştere faţă de vârsta gestaţională. Viitoarele mame pot fi însă consiliate cu privire la importanţa evitării pe parcusul sarcinii a alcoolului, tutunului şi a drogurilor ilicite.
În cazul nou-născuţilor cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională datorată modificărilor cromozomiale sau ca urmare a acţiunii unor factori din mediu, beneficiile profilaxiei prenatale sunt foarte reduse, prognosticul fiind strâns legat de etiologia subiacentă. Rolul medicului obstetrician este de a identifica şi a monitoriza evoluţia viitorilor nou-născuţi cu greutate mică la naştere faţă de vârsta gestaţională, a căror sănătate este pusă în pericol din cauza factorilor nefavorabili la care este supus intrauterin, urmând a lua toate măsurile necesare pentru menţinerea sănătăţii fătului. De asemenea, medicul trebuie să identifice fetuşii mici, dar sănătoşi, pentru a evita intervenţia asupra acestor sarcini, intervenţii medicale care pot dăuna atât fătului, cât şi mamei.

Dr.Daniela Georgeta Preoteasa, medic specialist pediatru
Doctor in stiinte medicale – Consilier stintific Babycomfort – Romania
Cabinet medical ROT DIAGNOSTIC & TRATAMENT
Informatii – Programari : Tel. 0728.135.880

Bibliografie: Small-for-Gestational-Age (SGA) Infant (Dysmaturity; Intrauterine Growth Restriction), The Merck Manual of Diagnosis and Therapy, James W. Kendig Last full review/revision March 2007 by, MD