Alimentatia si hranirea bebelusilor biberonul difrax - BabyComfort magazinul bebelusilor  Mastita apare cel mai frecvent la femeile care alăptează. În timpul alăptării, prin stimularea excesivă şi repetată a mameloanelor, precum şi a din jurul acestora, pot apare mici iritaţii locale. Bacteriile existente în mod normal în gura sugarilor sau cele de pe pielea mamei pot pătrunde în aceste eroziuni, putând determina infecţii ale sânilor. Inflamarea ţesuturilor sânului produce presiune pe canalele de excreţie a , cu scăderea fluxului de şi apariţia durerii. Acelaşi efect este produs şi de obstrucţia canalelor galactofore datorită nerespectării programului de alăptare, cu lipsa golirii regulate a sânilor. Orice motiv care duce la stagnarea în canalele galactofore creează condiţiile optime pentru apariţia mastitei .

. Principalele sunt durerile de sân, tumefacţia, roşeaţă, febră, apare senzaţia de tensiune în sân, căldură locală, mâncărime. Cel mai alarmant semn este prezenţa unui nodul mamar care poate evolua în timp către un abces mamar. De obicei, mamele se gândesc cu anxietate şi la posibilitatea existenţei unui cancer mamar. Diagnosticul diferenţial va fi realizat de medic.

Factori de risc pentru apariţia mastitei:

  • Fumatul impiedică eliminarea reflexă a din sâni atunci când copilul începe să sugă, crescând riscul de angorjarea a sânilor (întărire), precum şi riscul de obstrucţie a canalelor galactofore.
  • , , , toate cresc riscul de apariţie a unei mastite în timpul alăptării.
  • Defectele anatomice, cicatricile datorate unei biopsii efectuată anterior la nivelul sânului, intervenţiile de chirurgie cosmetică, extirparea tumorilor de sân, a chisturilor sau cicatrici ale unor abcese mamare anterioare, toate pot afecta excreţia .
  • cu boală fibrochistică de sâni pot avea un risc uşor mai mare de mastită decât cele cu sâni normali.
  • . Mastita fiind produsă în principal de bacterii (stafilococi, streptococi), tratamentul standard este cel antibiotic. Dacă starea clinică nu este ameliorată după 24 ore de antibiotic, se pune problema existenţei unei infecţii cu fungi (ciuperci).

    La apariţia mastitei nu trebuie întreruptă alăptarea! În acest fel, prin eliminarea constantă a din sâni este prevenită angorjarea acestora. În caz contrar, stagnarea în canalele galactofore poate agrava simptomatologia mastitei. Precizăm că, mastita nu prezintă un pericol de infecţie a sugarului, deoarece bacteriile care au produs-o nu trec în şi, cel mai probabil, bacteriile au trecut de fapt din gura copilului la mamă în timpul alăptării.

    O problemă la apariţia mastitei este reprezentată de faptul că sugarii pot refuza să sugă din sânul afectat datorită schimbării gustului prin modificarea cantităţii de sodiu. În această situaţie, mama poate începe alăptatul la sânul cu mastită sau trebuie să se mulgă pentru a goli sânul de .

    Pentru amelioarea durerilor prezente în mastită, pot fi aplicate pe sâni comprese umede fierbinţi, timp de 15-20 de minute, de patru ori pe zi. În unele cazuri, s-a constatat că exprimarea din sânul bolnav sub un duş fierbinte poate ajuta la scăderea durerii.

    Dr.Daniela Georgeta Preoteasa, medic specialist pediatru
    Doctor in stiinte medicale – Consilier stintific Babycomfort – Romania
    Cabinet medical ROT &
    Informatii – Programari : Tel. 0728.135.880

    Bibliografie:
    American Academy of Pediatrics. (nd). A woman’s guide to breastfeeding. AAP Handbook.
    National Library of Medicine. (updated 2004). Breast infection.MedlinePlus Medical Encyclopedia.


    Tags: