Babycomfort

PROTOCOLUL AMERICAN AL PRIMEI VIZITE MEDICALE PRENATALE

In majoritatea cazurilor, atunci cand sarcina nu este planificata, prima vizita la medicul ginecolog are loc aproximativ in a 8-a saptamana de sarcina (calculata de la data ultimei menstruatii).
Atunci cand apare o suspiciune de sarcina sau exista un test de sarcina pozitiv, este recomandabil sa va prezentati cat mai curand la un medic ginecolog.

Vizita la ginecolog este extrem de importanta chiar daca nu este prima dumneavoastra sarcina, deoarece evolutia fiecarei sarcini poate fi diferita de cea precedenta.

Prima vizita la ginecolog pentru diagnosticarea/confirmarea si luarea in evidenta a unei sarcini poate dura mai mult timp si, de aceea este bine sa va pregatiti cu date si informatii personale privind sanatatea dumneavoastra si evolutia eventualelor sarcini precedente, daca au existat. Aceasta prima vizita poate fi folosita si pentru a va informa despre diferite aspecte ale evolutiei unei sarcini.

In mod uzual, pentru ca sarcina sa poata evolua cat mai normal, fara complicatii pentru mama si/sau pentru fat, medicul ginecolog trebuie sa cunoască istoricul medical si sa examineze Read the rest of this entry »

SINDROMUL DOWN. SCREENING PRENATAL

Sindromul Down, numit și Trisomia 21, apare datorită unei modificări genetice prezentă la copil încă din momentul conceperii și se datorează prezenței unui cromozom 21 suplimentar. Mecanismul genetic implicat poate fi diferit de la individ la individ, ceea ce determină o mare variabilitate a semnelor şi simptomelor individuale. În prezent, nu se poate spune înaintea nașterii copilului care va fi simptomatologia manifestată și nici nu se poate estima evoluția din punct de vedere medical a copilului diagnosticat cu sindrom Down în perioada intrauterină.

Cauza. Până acum, nu s-a demonstrat a exista o relaţie de cauzalitate între apariția sindromului Down la copil și factorii de mediu sau comportamentul părinţilor. Cu toate acestea, vârsta mamei pare să influenţeze semnificativ incidenţa sindromului Down. Cu cât vârsta viitoarei mame este mai înaintată, cu atât creşte riscul de naştere a unui copil cu sindrom Down.

Incidenţa. Conform datelor centralizate de Institutul National American al Sănătăţii Copilului şi Dezvoltare Umană (NICHD) doar Read the rest of this entry »

Un grup de cercetători de la Universitatea Leicester din Marea Britanie a realizat în anul 2008 un studiu publicat în revista Lancet privind relaţia dintre administrarea de antibiotice femeilor gravide în caz de naştere prematură şi paralizia cerebrală infantilă, precum şi apariţia altor probleme de sănătate a sugarilor.

Cu această ocazie s-a reafirmat ideea că antibioticele nu ar trebui să fie folosite în cazul naşterilor premature atunci când membranele nu au fost rupte încă şi nu există semne de infecţie.

În prezentul studiu au fost incluse femeile gravide cu risc de naştere prematură, care nu au avut semne de infecţie şi la care, afirmă cercetătorii că problema nu a fost reprezentată de antibiotice, ci mai degrabă de particularităţile fiziopatologice existente în această situaţie.

Din cei 769 de copii prinşi în studiu, la naşterea cărora membranele nu au fost rupte prematur, dar a căror mame au primit antibiotice, 35 de copii (4,55%) au fost diagnosticaţi cu Read the rest of this entry »

Fumatul.
Cu toate că fumatul dăunează atât femeilor însărcinate, precum şi fătului, doar aproximativ 20% din femeile fumătoare au renuntat la acest obicei în timpul sarcinii. Principalul efect al fumatului asupra fatului este scaderea greutatii la nastere in raport cu varsta gestationala. Cu cat mama a fumat mai mult in timpul sarcinii, cu atat nou-nascutul va avea greutatea la nastere mai mica.

Malformaţiile congenitale ale inimii, creierului şi ale feţei sunt mai frecvent intalnite în rândul copiilor proveniti din mame care au fumat in timpul sarcinii fata de copiii mamelor nefumatoare. De asemenea, riscul sindromului de moarte subită a sugarului este mai mare la sugarii mamelor fumatoare. Alte complicatii care pot apare la mamele care fumeaza in timpul sarcinii: placenta previa, dezlipire prematură a placentei, ruptura prematură de membrane, nastere prematura, infectii uterine, avorturi spontane, copii născuţi morţi. Monoxidul de carbon si nicotina provenite de la tigari scad in mod semnificativ aportul de oxigen la nivelul tesurilor in plina dezvoltare ale fatului, cu consecintele nefavorabile aferente.

Este important de spus ca Read the rest of this entry »

Cresterea si dezvoltarea copilului este influentata de diate mamei atat inainte de a ramane gravida, precum si de dieta din timpul sarcinii.

Femeia gravida trebuie „sa manance pentru doi”?
Nu. Dieta gravidei trebuie suplimentata fata de perioada anterioara, dar este suficienta o crestere de 300 calorii/zi (conform Asociatiei Americane de Dieta). Ca reper, mentionam ca un cartof copt are aproximativ 120 calorii. Este total contraindicat ca, in timpul sarcinii, femeia sa isi restrictioneze dieta. Poate fi afectata cresterea si dezvoltarea copilului care nu mai primeste necesarul de proteine, vitamine si minerale. Infometarea prelungita conduce la formarea in organismul gravidei si implicit a fatului de corpi cetonici care pot conduce la retardul mintal al copilului.

Recomandari dieta
Principala recomandare referitor la dieta este sa fie echilibrata, adaptata nevoilor nutritionale specifice fiecarei femei, sa contina alimente din toate grupele alimentare.

In timpul sarcinii, trebuie avut in vedere faptul ca, orice substanta patrunde in organismul mamei, ajunge rapid si in organismului fatului, prin circulatia sangvina placentară.

Desi medicamentele sunt recomandate a fi utilizate la femeile gravide doar daca sunt absolut necesare, deoarece multe din ele pot afecta cresterea si dezvoltarea fatului, studiile de specialitate arata ca, mai mult de 90% din femeile gravide, au urmat tratamente medicamentoase (prescrise de medic sau nu), au folosit droguri sociale (tutun şi alcool) sau droguri ilicite pe parcursul evoluţiei sarcinii

In aceasta etapa a vietii, fatul este extrem de vulnerabil la orice factori externi si interni nocivi care pot perturba, relativ usor, procesul extrem de accelerat de diviziune a celulelor ce asigura formarea, cresterea si dezvoltarea organismului viitorului copil, de la stadiul de o celula pana la miracolul unei fiinte vii, a unui organism complex, capabil a functiona si supravietui autonom dupa nastere.

Din totalul nou-nascutilor care prezinta modificari patologice la nastere, 2-3% din aceste modificari se datoreaza utilizarii de medicamente pe parcursul sarcinii. Doar medicul poate stabili care medicamente sunt benefice femeii gravide si care sunt riscurile care pot fi acceptate. De asemenea, trebuie consultat medicul si pentru administrarea de suplimente alimentare, inclusiv plante medicinale.

Medicamente care pot determina probleme la nou-nascut , daca sunt administrate in timpul sarcinii :
- Anxiolitice:
Diazepam: administrate spre sfarsitul perioadei de gestatie, determina depresie, iritabilitate, tremuraturi si exagerarea reflexelor la nou-nascut;
- Antibiotice:
o Cloramfenicol: produce sindromul Read the rest of this entry »

Naşterea prematură are un impact social deosebit, fiind, alături de malformaţiile congenitale, cea mai importantă sursă de morbiditate şi mortalitate neonatală, cu consecinţe tardive debilitante.

Este considerata ca naştere prematură, nasterea înaintea terminării perioadei normale de gestaţie, respectiv la mai puţin de 37 săptămâni.

Incidenţa naşterii premature variază între 5%-25% în ţările dezvoltate, respectiv în curs de dezvoltare, în Romania incidenţa acesteia fiind de aproximativ 15-19 % (Raportul UNICEF – Romania 2005).

Clinic:
Problemele medicale ale nou-născuţilor prematuri apar datorită faptului că organismul lor nu a avut timpul necesar pentru dezvoltarea intrauterină corespunzătoare vârstei normale de gestaţie la om.

Cu cât prematuritatea este mai mare, cu atât bebeluşul este mai fragil, iar şansele de a supravieţui fără asistenţă medicală sunt scăzute.

În cazul unei naşteri înainte de a 32-a săptămână de gestaţie (vârstă critică), mortalitatea perinatală este ridicată, iar probabilitatea apariţiei sechelelor neurologice şi/sau psihomotorii creste foarte mult.

La nou-născutul prematur poate apare: Read the rest of this entry »

Prezenţa Streptococului de grup B – Implicatii pentru nou-nascuti

La nou-născut, existenţa streptococului de grup B poate deveni periculoasă, fiind cea mai frecventă infecţie neonatală cu debut precoce, în primele 24-48 de ore de la naştere. În Marea Britanie si Irlanda, unul din 10 copii diagnosticati cu infectii cu Streptococ de grup B, moare.

Poate provoca boli grave, inclusiv infecţii ale sângelui (sepsis), ale plămânilor (pneumonie), a creierului (meningită).

Septicemia apare la 1,8-3,2‰ din nou-născuţi. Reprezintă cea mai frecventă manifestare a infecţiei cu streptococ B, fiind urmată de meningită care este destul de greu de tratat şi poate crea probleme pe termen lung (scăderea acuităţii vizuale, paralizie cerebrală, tulburări de dezvoltare şi comportament, epilepsie, etc).

Epidemiologie:
Streptococul de grup B se regăseşte la 15-45% dintre femei la nivelul vaginului şi regiunii perianale, fiind uşor de transmis la copil în timpul naşterii pe cale naturală. Starea de purtător de Streptococ de grup B nu este periculoasă pentru adulţii sănătoşi, fiind Read the rest of this entry »

Sarcina si implicatiile diabetului zaharat

Diabetul zaharat gestațional este definit ca intoleranța la glucoză cu debut sau prima diagnosticare în timpul sarcinii. Valori crescute ale glicemiei apar în 3-10% din sarcini. În 90% din cazuri, glicemia se normalizează după naștere. În cazul a 8% din gravidele cu diabet gestațional, diabetul de tip II preexista sarcinii. Altfel spus, în 1% din sarcini sunt implicate femei care știau că suferă de diabet zaharat.

Patogenie:
Creșterea glicemiei este considerată a se datora stilului de viață sedentar a gravidei, dietei inadecvate, existența obezității în copilărie și adolescență. Glicemia creşte de obicei între săptămânile 24 – 28 de sarcină, datorită faptului că placenta, prin hormonii pe care îi produce, blocheză activitatea insulinei. Astfel creşte necesarul de insulină pentru menţinerea glicemiei în limite normale.

Clinic:
Cele mai frecvente simptome care pot apare sunt: setea, micţiunile frecvente, senzaţia de foame, vederea înceţoşată. Totuşi majoritatea pacientelor nu prezintă simptomatologie. În unele cazuri, simptomele pot trece neobservate, pentru că urinările frecvente şi apetitul crescut apar deseori chiar şi pe parcursul unei sarcini normale. În cazul în care simptomele sunt prezente, poate fi un indiciu că diabetul exista încă înainte de sarcină.

Complicații: Nou-născuții din mame care știau că suferă de diabet zaharat dinainte de a rămâne gravide prezintă Read the rest of this entry »

Chlamydia trachomatis este o bacterie care prezintă mai multe serotipuri si determină boli uşor transmisibile, frecvent întâlnite, cu manifestări clinice discrete – în cele mai multe cazuri, boli care, în lipsa tratamentului adecvat, au evoluţie torpidă şi invalidantă, în special la femei.

Clinic:
Chlamydia trachomatis poate provoca infecţii la nivelul mai multor organe: organe uro-genitale, ochi, ficat.
O problematică importantă şi totodată specială o reprezintă infecţiile perinatale.
Mai mult de jumătate din sugarii născuţi din mame infectate cu Chlamydia vor face o formă de boală.
Infecţia tractului genital este cea mai frecventă formă de boală din cele produse de Chlamydie.

Perioada de incubaţie este de 1-3 săptămâni de la contactul infectant. Aproximativ 50% din bărbaţii infectaţi şi 80% din femeile infectate sunt asimptomatice.
Ca semne clinice pot apare Read the rest of this entry »

3.Afectiuni genetice ale fătului

Prevalenţă:
Bolile genetice sunt bolile pe care copilul le moşteneşte de la părinţi.
Un studiu american din anul 1995, raporta o prevalenţă a bolilor genetice de 2,5% din naşteri (Pathophysiology of Disease, Stephen J. McPhee, 1995). Acesta este procentul obţinut fără a ţine cont de faptul că majoritatea avoturilor spontane, a sarcinilor extrauterine se produc în mare parte datorită unui produs de concepţie cu anomalii genetice incompatibile cu viaţa.

Diagnosticul prenatal al bolilor genetice este un act medical complex care reprezintă modalitatea cea mai importantă de profilaxie al acestora.
În cadrul consultului medical, medicul realizează o anamneză amănuntită privind bolile de care suferă femeia gravidă, tatăl viitorului copil, bunici, unchi, mătusi, etc., află dacă există alti copii cu afectiuni genetice în familie sau femeia gravidă a avut anterior avorturi spontane şi la ce vârstă gestatională s-au produs.
La final, medicul poate recomanda efectuarea unei ecografii simple, 3D, 4D, analize de laborator: citogenetice, de genetică moleculară, biologie moleculară, citopatologie, imunologie, serologie, dozări hormonale, microbiologie etc.

Testele cel mai des utilizate în acest sens sunt:

Pe parcursul unei sarcini pot apare mai multe complicaţii, unele cu o probabilitate mai mare, altele sunt mai rar întâlnite.
Cele mai frecvente complicaţii ale sarcinii sunt:

1.Sarcina ectopică (extrauterină)
2.Incompatibilitatea de grup Rh mamă-făt
3.Malformatiile genetice ale fătului
4.Diabetul gestaţional al gravidei
5.Prezenţa Streptococului de grup B la femeia gravidă
6.Naşterea prematură
7.Greutatea mică a copilului născut la termen

2.Incompatibilitatea de grup Rh mamă-făt

Etiologie:
Factorul Rh este o proteină ce se găseşte la suprafaţa hematiilor (celulele roşii din sânge). 85% din populaţie are factorul Rh şi se spune că aceştia sunt Rh pozitiv, iar cei care nu au, sunt Rh negativ.
Dacă o femeie gravidă este Rh negativă, există riscul să dezvolte anticorpi la un copil cu Rh pozitiv. În această situaţie, Rh-ul pozitiv al copilului este moştenit de la tatăl care este Rh pozitiv.

Patogenie:
Dacă o cantitate mică din sângele copilului trece în circulaţia maternă, ceea ce se întâmplă frecvent, corpul mamei Read the rest of this entry »